Philip Jose Farmer, Fluviul vietii
On August 13, 2008 in SF
Fluviul vietii este prima carte din seria “Lumea fluviului” de Philip Jose Farmer si cea cu cel mai mare succes as putea spune. In 1972 a primit premiul Hugo pentru cel mai bun roman SF. Numele in original este “To Your Scattered Bodies Go”, inspirat dintr-un sonet religios, si sugereaza chiar tema romanului: “Unde anume ajungem dupa ce murim?” Aceasta este o intrebare ce si-o pune orice om de pe intreg mapamondul macar o data in viata. Raspunsurile difera, iar cele mai multe sunt oferite de biserica. Philip Jose Farmer incearca sa ne deschida putin mintile spre noi posibilitati si spulbera toate ideile bisericii trimitandu-ne intr-o lume cu noi posibilitati.
Romanul incepe cu moartea lui Richard Francis Burton, explorator englez, scriitor, translator, soldat, lingvist, poet, spadasin, diplomat si multe altele. Un personaj foarte complex ce capteaza atentia imediat, cu atat mai mult cu cat stii ca nu este fictiv. Acesta se trezeste intr-un spatiu gol, plutind alaturi de multi alti oameni. Este singurul constient si isi da seama imediat ca ceva nu este in regula. Incearca sa se miste insa nu are mare succes, iar in scurt timp este observat de cativa oameni aflati intr-un vehicul aerian, precum o corabie, care il fac sa adoarma din nou.
Cand deschide ochii, se afla sub cerul albastru, intins pe iarba, complet dezbracat. Acelasi lucru s-a intamplat cu 36 de miliarde de oameni, numarul aproximativ de oameni ce au trait pe Terra din preistorie pana in prezent. Toti s-au trezit pe malul unui fluviu ce inconjura intreaga planeta, fiecare nedetinand altceva decat un potir. La inceput, ei incearca sa se adapteze si invata destul de repede cum sa se foloseasca de potire pentru a-si procura mancarea oferita de niste structuri in forma de ciuperci, ce transforma energia in materie. Insa, pe langa mancare, primesc si guma de mestecat, care initial pare inofensiva, insa ulterior le provoaca halucinatii si le anuleaza inhibitiile. Astfel, de-a lungul intregului fluviu, incep nenumarate violuri, omoruri si alte acte de violenta.
Totul este diferit pe aceasta lume, regulile nu mai sunt aceleasi, iar moartea este mai mult o notiune. Toti oamenii de pe Planeta Fluviu au varste cuprinse intre 5 si 25 de ani. Daca ai trecut de varsta de 25 de ani pe Terra, te trezeai in acest loc avand aceasta varsta, fara sa imbatranesti. Daca nu ajungeai la varsta de 25 de ani pe Terra, iti continuai cresterea aici, pana la acea varsta. Pe langa faptul ca nu puteai sa imbatranesti, nici nu puteai sa mori, caci, daca te inecai sau ardeai de viu, te trezeai pur si simplu la mii de kilometri departare de locul unde ai murit, tot pe malul fluviului, cu potirul langa tine.
Multi incearca sa-si pastreze vechile idei, crezand ca au ajuns in Rai, insa in momentul in care te trezesti langa Hitler e cam greu sa mai crezi asta. Astfel, treptat, oamenii renunta la gandul ca Dumnezeu ar putea fi implicat in asta. Resursele sunt reduse pe Lumea Fluviului, insa oamenii reusesc sa se adapteze, iar acest lucru mi s-a parut foarte interesant de observat. Toti suntem dependenti de tehnologie in ziua de azi, iar confortul a pus stapanire pe vietile noastre. Insa cand toate acestea dispar, ne vedem nevoiti sa facem fata situatiei.
Astfel, observam cum oamenii incep sa-si confectioneze obiecte de taiat din piatra, incep sa construiasca initial corturi din bambus, apoi adevarate case, iar treptat ajungem sa observam cum se formeaza state.
Majoritatea oamenilor incearca sa-si continue viata cum pot, unii considerand ca li s-a acordat o a doua sansa pentru mantuire, insa Richard Burton are alte ganduri. El este printre putinii care doresc sa afle misterul acestei lumi si astfel incepe aventura sa intr-o lume plina de imprevizibil. Farmer isi selecteaza cu grija personajele din istorie si realizeaza un portret apropiat celui real.
“Lumea fluviului” este un roman excelent, ce trebuie citit neaparat de toti amatorii de literatura SF.
Calin Adrian
[ratings]
Post aparut in campania “Scrie ca sa primesti…o carte“
mersi mult pentru recenzie. cu prima excursie la diverta o sa-mi procur cartea.
Cu cea mai mare placere, ma bucur foarte tare ca a influentat pe cineva.
Am citit si eu cartea si ma intreb cum sunt urmatoarele 2 carti dni serie. Ce parere ai?
Prima carte mi s-a parut geniala, urmatoarele insa, isi pierd incet din farmec. Oricum, povestea, in ansamblu, chiar merita. In orice caz, asta e doar parerea mea.
p.s. numai bine ca s-a razgandit Farmer in privinta finalului si a scris si ultima carte, am fost cam dezamagit de finalul din al 4-lea volum. Acum astept cu nerabdare sa-mi ajunga “Zeii Lumii Fluviului”.
revin si eu cu niste pareri.
de bine:
- premisele povestii sunt absolut exceptionale, adica tot ce a prezentat Adi in recenzie. reuseste sa te prinda foarte bine in lumea romanului si cu greu lasi cartea din mana
- personajul principal este foarte interesant, cu atat mai mult cu cat chiar a existat in realitate. la fel se poate spune si despre o parte din restul personajelor.
- e scris intr-o maniera foarte accesibila, poate prea accesibila, nu incurca itele naratiunii si intelegi usor ce se intampla (fac aici o comparatie cu seriile Pandora si Dune unde Herbert face viata cititorului mult ma grea)
de rau:
- e prea scurt, pe alocuri putea sa intre in mai multe detalii, pastrand bineinteles inceputul si sfarsitul povestii
- ritmul romanului mi s-a parut nefiresc. la inceput autorul prezinta destul de in detaliu actiunea pentru ca apoi sa sara peste 7 ani intr-un singur paragraf, si a tot “topait” asa toata povestea.
- dezvaluirile cu privire la natura lumii fluviului sunt foarte bruste. practic sunt decat vreo trei – patru secvente in tot romanul prin care ti se explica o parte din ce intampla. eu sunt adeptul dezvaluirilor mai line care te tin mai mult in priza si te provoaca sa vii cu supozitii proprii.
acestea fiind spuse de abia astept sa citesc si volumul urmator.
[...] dat peste aceasta carte in urma unei recenzii aparute pe blogul editurii Nemira. Autorul recenziei a reusit sa vanda extraordinar de bine cartea [...]
Adauga un comentariu