Ostaticul – implicatii la nivel diplomatic
In July 05, 2010 in Autori, Carti, Clasici, Suspans
W.E.B. Griffin este autor a 36 de romane in 6 serii, toate listate in The New York Times, The Wall Street Journal si alte liste bestseller, mai mult de 40.000.000 de carti fiind listate in mai mult de 10 limbi printre care ebraica, chineza, japoneza, maghiara s.a. Romanele lui Griffin sunt cunoscute pentru acuratetea lor istorica, fiind laudate de The Philadelfia Inquirer. Cu fundal in comunitatile militare, inspirat din experienta sa de a crea o poveste contemporana, tine cititorul pe marginea scaunului pana la terminarea lecturii.
In Ostaticul Charley Castillo lucreaza cu Departamentul de Securitate Nationala dar devine omul la care presedintele apeleaza cand are nevoie de o investigatie discreta… si nici o situatie nu cere o mai mare discretie decat una singura de acum inainte; presedintele – fara nume – il recompenseaza in slujba de a determina cine a rapit sotia unui diplomat american, ucigandu-i sotul. Castillo este tanarul dar tipul care poate face multe, omul care se invarte in diferite cercuri sociale cu usurinta si reuseste sa-i determine pe oameni sa faca lucruri, in timp ce el se implica in rezolvarea cazului. Charley se foloseste de posibilitatea de a incerca sa se faca o buna cunostinta cu un personaj politist feminin precum si cu un gangster de arme. Read the rest of this entry »
Poveste imorala – coruperea politiei cu Happy End
In July 02, 2010 in Autori, Carti, Clasici, Suspans
De cateva zile am achizitionat de pe www.nemira.ro romanul marii doamne a policer-ului romanesc, Rodica Ojog-Brasoveanu – Poveste imorala. Desi pentru unii numele ei nu starneste un interes prea mare, pentru mine gustul pentru romane politiste se asociaza numelui autoarei. Aprecierea la adevarata ei valoare se poate face doar citind cel putin unul din lungul sir de romane ale Rodicai Ojog-Brasoveanu (1938-2002), care a fost de meserie avocat, dar care la indemnul sotului ei – Cosma Brasoveanu - a scris primul ei roman “Moartea semneaza indescifrabil”. Cu acest volum a avut mult succes, fapt pentru care autoarea a renuntat la avocatura si s-a dedicat scrisului, publicand peste 35 de romane (majoritatea politiste, dar si istorice si unul SF).
Am citit acest roman dupa ciclul Melania Lupu si nu am reusit decat sa fiu placut surprinsa fiiindca “Poveste imorala” m-a tinut cu sufletul la gura nu numai datorita intrigii ingenioase si complexe ci si a limbajului care imbina spectaculos neologismele cu argoul, a aluziilor pline de ironie si umor la adresa diferitelor personalitati ale perioadei comuniste si ale anilor `90.
Romanul este structurat in 8 parti (zilele saptamanii si epilogul), pagini in care intalnim tipul militianului cu rezerva de vodca in buzunar, tipul prostituatei de lux, al asasinului, al coruptului, al impatimitului jocului de noroc. Read the rest of this entry »
Frederik Pohl – a vazut cu mult dincolo de orizontul albastru
In June 25, 2010 in Autori, Carti, Clasici, SF
Si nu a uitat sa ne povesteasca. Dincolo de orizontul albastru este continuarea de succes a faimosului roman al lui Frederik Pohl, Poarta. In incercarea de a avea o continuare cat mai credibila si captivanta, multi autori nu reusesc in mii de pagini si cu zeci de personaje, ce reuseste Pohl cu putine personaje bine definite si fara sa aglomereze intriga creata atat de meticulos.
Oamenii sunt din ce in ce mai multi pe Pamant, sursele de hrana tot mai putine, nu toti pot beneficia de noile tehnici medicale, misterele spatiului ii atrag inca pe foarte multi, acestea sunt punctele de plecare intr-o noua aventura.
Robin, care este prezent si in aceasta carte, a imbatanit, este casatorit, inca nu a uitat ce s-a intamplat cu Klara si nu stie daca exista o modalitate de a o salva. Alaturi de sotia sa Essie, unul dintre cei mai buni programatori ai planetei, incearca sa gaseasca rezolvari la problemele descriese mai sus. Read the rest of this entry »
2010: A doua odisee – razboiul rece ca vidul
In June 23, 2010 in Autori, Carti, Clasici, SF
Dupa prima odisee spatiala, Arthur C. Clarke te lasa sa te intrebi (pe buna dreptate) ce mai urmeaza? In fond, ca in majoritatea romanelor SF din perioada anilor ’80, autorul nu rezolva decat o parte a misterului monolitului de pe Luna. Iar in prima odisee spatiala poate ca nebuneasca întrecere dintre inteligenta artificiala HAL si astronautul David Bowman s-a terminat, insă nu si rezolvarea misterelor extraterestre.
Prima odisee este continuata cu un roman nominalizat la premiul Hugo in 1983 si ecranizat (intr-o continuare mai putin cunoscuta decat iceputul seriei) un an mai tarziu (in fatidicul 1984). A doua odisee se indeparteaza putin de problemele clasice ale primului contact cu artefactele unei civilizatii extraterestre… dar numai pentru a le aborda intr-o maniera mult mai spectaculoasa si mai revelatoare decat in primul roman.
Cum mentiona si Arthur C. Clarke in notele sale la romanul “2061” (al treilea din seria odiseilor cosmice), “Aceasta carte nu este o continuare lineara la 2001. Toate aceste carti trebuie considerate variatiuni pe aceleasi teme, implicand multe dintre acleasi personaje si situatii, dar neintamplandu-se in mod necesar in acelasi univers.” Read the rest of this entry »
Sweet as Honey
In June 21, 2010 in Autori, Carti, Clasici, Suspans
Elmore Leonard este unul dintre cei mai buni scriitori la ora actuala. El a devenit cunoscut atat datorita romanelor sale plinde de suspans, mister si crima, cat si datorita adaptarilor romanelor sale dintre care multe au devenit filme de succes, cu actori celebri, precum John Travolta.
Actiunea romanului Camera lui Honey are loc in anul 1944 in Detroit, iar personajul principal Carl, urmareste doi prizonieri care au fugit din Oklahoma (Otto si Jurgen). Acesti doi prizonieri se ascund in ferma lui Walter Schoen, un macelar. Fosta sotie a lui Walter, Honey Deal, este o femeie extrovertita, care il ajuta pe Carl sa afle raspunsurile la intrebarile sale. Honey face acest lucru intr-un mod ciudat, dezbracata (Elmore Leonard ne-a obisnuit deja cu dialogurile sale originale). Carl este atras de Honey, dar aceasta este tipul de femeie care vrea doar sa se distreze, fara inhibitii, in timpul razboiului.
Autorul ne prezinta o excelenta poveste despre nazisti, crima, mister, vise, spioni etc. Camera lui Honey este un roman bun, in stilul clasic a lui Elmore Leonard.
Personajele (numeroase) sunt intr-o stransa legatura unele cu altele si sunt foarte tipice acestui gen de roman (femeia senzuala, detectivul, prizonierii, criminalul). Autorul se distreaza cu aceste personaje, prin dialog. Cand citesti acest roman esti nevoit fie sa dai cateva pagini inapoi, fie sa recitesti o fraza de doua ori, caci raspunsul se afla printre randuri. Bineinteles ca la sfarsit autorul ne dezvaluie tot ce vroiam sa stim, insa pana la final e un drum cu multe suisuri si coborisuri.Acest roman te tine in suspans datorita personajelor, si contextului (Al doilea Razboi Mondial). Read the rest of this entry »
Zanzibar – John Brunner
In June 18, 2010 in Autori, Carti, Clasici, SF
La inceputul secolului 20, un studiu afirma ca intreaga populatie a lumii ar incapea pe insula Wight, daca ar sta in picioare,umar langa umar. Pe baza acestui calcul, John Brunner, care estima ca in anul 2010 (ce coincidenta) populatia va creste la 7 miliarde, aceasta nu ar mai incapea pe insula Wight, ci pe insula Zanzibar. De aici se trage titlul ciudat, inselator al romanului de fata (personal nu stiam asta inainte de a citi romanul, asa ca tot asteptam sa ajunga personajele pe insula Zanzibar).
Dupa cum se poate ghici, tema principala este suprapopularea. Brunner ne prezinta in mod magistral o lume distopica, o lume dominata de nepasare, de satisfacerea exclusiva a nevoilor imediate, o lume in care simti pe propria piele apasarea fiintelor din jurul tau (spre exemplu toti cetatenii,cu exceptia celor foarte bogati, sunt nevoiti sa imparta un apartament micut cu un necunoscut, din lipsa de spatiu). Insa asta ar fi doar o viziune minimalista asupra tematicii. Romanul abunda in metafore, in subtilitati, in idei terifiante prin logica lor (unele deja s-au adeverit in cei peste 40 de ani de la publicare, cum ar fi aparitia teroristilor care, adusi in pragul nebuniei de catre sistem, isi leaga 10 kg de explozibil pe piept si intra cu ei intr-o cladire publica), este o fresca extrem de detaliata a unei lumi viitoare spre care ne indreptam, destul de vertiginos as zice. Se vede pe tot parcursul cartii faptul ca este un sociolog innascut, cu o viziune extrem de pertinenta asupra directiilor catre care ne poarta tendintele sociale actuale. Read the rest of this entry »
2001 – Odiseea Spatiala – o aventura cosmica
In June 16, 2010 in Autori, Carti, Clasici, SF
Poate ca stiati, poate ca nu – Arthur C. Clarke este inventatorul coneptului de satelit geostationar. Si da, a trait o viata de vis in Sri Lanka, unde a trait mai bine de 50 de ani, pasionat fiind de scuba diving.
Insa inainte de toate Arthur C. Clarke ramane drept unul dintre cei mai mari autori de science fiction ai tuturor timpurilor. Asta nu doar pentru ideile sale indraznete, ci si pentru ca a reusit sa le expuna intr-un stil accesibil si incitant.
Cea mai cunoscuta carte a sa ramane 2001 – Odiseea spatiala. Si pe buna dreptate, pentru ca in acest volum clasic al sf-ului Clarke descrie nu numai o cursa fantastica intre o inteligenta artificiala (HAL) si o fiinta umana (Bowman), ci si cateva dintre temele fundamentale ale sf-ului.
Mai intai, este vorba despre inteligenta artificiala si perceptia ei asupra lumii. HAL 9000, primul dintre personajele principale, este mai mult decat un computer – este o fiinta care capata brusc constiinta si nevoia de a reusi intr-o cursa ciudata cu umanitatea. Poate cel mai cunoscut pasaj este cel care reda dialogul dintre computer si Bowman, care vrea sa intre in nava: Read the rest of this entry »
Copiii Dunei sau despre inceputurile Potecii de Aur
In June 09, 2010 in Autori, Carti, Clasici, SF
Am citit Copiii Dunei in prima editie aparuta la Nemira , aflandu-ma sub imperiul socului numit Dune, despre care constatasem cu stupoare ca este, intr-adevar, cea mai mare carte de fictiune scrisa vreodata si nu numai, fiind o nestemata a literaturii universale .
Ca un fapt divers, despre H.R. Giger inca nu aflasem mare lucru, decat ca desenase Alien-ul si…cam atat. (daca nu stiti de ce am adus vorba de Giger, uitati-va mai bine la coperta editiei actuale a cartii, stilul sau e unic).
Copiii Dunei a fost o dovada in plus a geniului lui Frank Herbert, adusa acelora care se mai indoiau poate, dupa aparitia primelor doua: Dune si Mantuitorul Dunei. Cartea reprezina atingerea maturitatii artistice a autorului, continuarea unei lumi cu decizii luate la scara gigantica, in care supraoamenii scriu istoria universului.
Romanul continua seria inceputa cu cele dinainte, la aceeasi inaltime ametitoare a standardului literar. Este, la fel ca si precedentele, un roman-fluviu, un roman care depaseste usor limitele SF-ului, o carte unde literatura, psihologia, filosofia, politica, aforismele converg intr-o mixtura fascinanta, o provocare de a redescoperi o lume atat de indepartata dar atat de actuala, un univers al paradoxurilor, o lume cu comploturi, tradari si asasinate, cu oameni evoluati dar cu defecte la fel de actuale, cu super high-tech si totusi cu organizari sociale tribale. Read the rest of this entry »
Golem, de Gustav Meyrink – Misticismul devenit prezent
In June 04, 2010 in Autori, Carti, Clasici
Daca iti alegi ca urmatoare lectura cartea lui Gustav Meyrink, pregateste-te pentru o lume a misticismului si a simbolurilor in care actiunea se petrece pe mai multe planuri narative, unele in prezent, altele in trecut, la intersectia realului cu fantasticul.
Golem este titlul oferit prozei de fata si personajului mitic. Creatie din lut a celor sfinti sau apropiati divinitatii, cu o existenta masinala, lipsit de constiinta si dotat cu incapacitatea de a vorbi, este insufletit prin artificii magice sau prin inscriptii religioase pentru a-i servi in diverse scopuri. Poate fi controlat de creatorul sau dar, scapat de sub comanda acestuia, se poate intoarce impotriva celor pe care i-a deservit.
Povestea este adusa in prim-plan de constiinta naratorului care se intoarce in timp prin intermediul unui obiect apartinand personajului principal, retraindu-i astfel experientele si amintirile.
Suntem in Hahnpassgasse, o strada din ghetoul evreiesc din Praga, un loc unde casele ”sunt stapanele adevarate ale acestei strazi, ca se pot dispensa in timpul zilei de forta lor vitala, imprumutand-o locatarilor, doar pentru a pretinde dobanda exagerata cand o cer inapoi o data cu venirea noptii”. Un univers claustrofobic, captivant si decadent, unde locuitorii, la fel de ciudati ca si casele in care traiesc, isi petrec existenta ”asemeni unor stafii, nu fiinte nascute din femeie, pentru ca tot ceea ce fac pare la voia intamplarii… nu le vezi niciodata muncind pe aceste creaturi, dar cu toate astea se trezesc devreme, la prima scanteiere a zilei, asteptand ceva cu rasuflarea taiata… niste degenerati, pradatori stirbi care si-au pierdut vlaga si ghearele.”
In universul acesta locuieste Athanasius Pernath, un gravor de pietre pretioase, declarat nebun si transpus in acest loc pentru a fi impiedicat sa-si aminteasca trecutul.
Povestirea lui Zwakh despre Golem, creatura aparuta din neant, ce le bantuie orasul o data la 33 de ani poate fi perceputa ca o introducere in dezlegarea tainelor lumii spirituale, ale caror semnificatii Pernath incearca sa le inteleaga.
Continuarea acestei recenzii este disponibila pe mixuldecultura. ro
Sobolanul – Andrzej Zaniewski
In June 03, 2010 in Autori, Carti, Clasici
Cand am aflat de existenta acestei carti, primul lucru la care m-am gandit, destul de evident de altfel, a fost: ce poti scrie despre aceste creaturi astfel incat sa reusesti sa aduci cititorului o lectura interesanta? Andrzej Zaniewski a raspuns acestei intrebari intr-o maniera neasteptat de captivanta si placut surprinzatoare aducand cititorilor romanul Sobolanul.
Etichetat ca fiind sumbru, amoral, pornografic si violent, crud si transparent, este, pe langa toate acestea, romanul unei existente invizibile ochiului uman, in ale carui capitole regasesti adevarate drame si tragedii.
Constructia este simpla, usor monotona uneori, de o repetitivitate obsedanta alteori, in care personajul, blocat in acel univers subteran, este limitat la o reluare mecanica a acelorasi activitati in fiecare zi. Actiunea este scrisa circular, istoria sobolanului nostru incepand in subsolul unei brutarii, de unde, atras de frumusetea luminii din momentul in care ii este permis sa paraseasca cuibul matern, porneste in calatoria vietii sale. Si este corect spus astfel din moment ce lectura se bazeaza pe istorisirea sobolanului despre neintrerupta incercare de a-si gasi propriul loc in care sa se simta “acasa”. Exploreaza meleaguri necunoscute, isi supune viata unui amalgam de situatii periculoase, pentru a esua insa dramatic in scopul sau. Infrant, reuseste sa se intoarca in acelasi loc de unde plecase, pentru a-si intampina sfarsitul.
Pentru a pastra ritmul alert al desfasurarii evenimentelor si pentru a mentine cititorul in tensiune, Zaniewski alterneaza exprimarea intre adresarea la persoana intai si a doua, ceea ce da o nota halucinanta lecturarii romanului. In anumite momente devii chiar tu personajul si te bucuri de viziunea celui ce priveste totul de la nivelul pantofilor tai. Vazand lumea prin ochii sobolanului, te incearca sentimente de mila fata de protagonistul romanului, repulsie fata de mediul in care traieste si ura fata de cei care ii primejduiesc viata. Actiunea se desfasoara sub forma unei curse cu obstacole, totul e facut in goana pentru supravietuire, in care abia daca ai timp sa respiri.
Continuarea acestei recenzii este disponibila pe mixuldecultura. ro
